Pădurea Parc Crâng

PĂDUREA PARC CRÂNG Pădurea Parc Crâng, astăzi în suprafaţă de 187.18 hectare, este o mică parte rămasă din vechiului Codru al Vlăsiei, cunoscută de buzoienii din vremuri străvechi ca branişte sau dumbravă. Ea a integrat şi Parcul Crâng în suprafaţă de 9.4 hectare existente în jurul lacului (parc de 2 ori mai mare decât Parcul Herăstrău şi de 10 ori mai mare decât Parcul Cişmigiu, ambele din Bucureşti). Parcul este depozitar de valori arheologice, în zona Sere – Obelisc, la vest de aleea centrală, spre poarta principală, fiind identificate vestigii materiale din epocile pietrei (neolitic – complexe de locuire aparţinând culturii Gumelniţa) şi bronzului (un mormânt datat din cultura Monteoru). La circa 200 metri Vest – Sud/Vest de castelul de apă a fost cercetat un complex datat secolele VI – VII d.Hr., cultura Ipoteşti – Cândeşti. Documentar, locul este amintit în vremea lui Radu cel Mare (1495 – 1508), ctitorul Episcopiei Buzăului care, printre alte bunuri, a înzestrat-o cu 600 pogoane de pădure. În scris, prima dată este menţionat în vremea domniei lui Radu de la Afumaţi (1522 – 1529) care, la 8 septembrie 1525, acorda Episcopiei dreptul de a tăia lemne din braniştea domnească, sau braniştea ce se numeşte Crângul Târgului, drept reconfirmat de mai mulţi domnitori ai Ţării Româneşti. Din 1828, Crângul a fost folosit de orăşeni ca loc de promenadă, pădurea fiind, în continuare, proprietatea Episcopiei, până în 1850, când domnitorul Barbu Ştirbei l-a trecut, prin ofis domnesc, în proprietatea oraşului Buzău, ca grădină publică. În anul 1859 se constrieşte în parc primul Bufet, ce va fi reclădit de mai multe ori, iar la 6 mai 1867 orăşenii au ridicat în marginea Crângului o cruce de piatră în cinstea Sfintei Muceniţe Filofteia, cruce adăpostită ulterior într-o capelă, construită cu sprijinul primăriei, inaugurată la 1 iulie 1922 şi reabilitată în forma actuală în 2016 – 2017. În anul 1870 o suprafaţă din pădure a fost amenajată pentru tragerile la semn a unităţilor militare, iar în 1882, în lungul Căii Dumbravei a început construirea cazărmilor, cu proaspătul înfiinţat Regiment 7 Artilerie. Situaţia juridică a Crângului a făcut obiectul ordinii de zi a şedinţei din 29 ianuarie 1881, a Camerei Deputaţilor, când a fost adoptată legea prin care s-a recunoscut Primăriei dreptul de proprietate asupra pădurii Crâng. În conformitate cu hotărârea Consiliului comunal, din 19 aprilie 1886, s-a stabilit amenajarea unei căi de legătură între oraş şi Crâng, prin prelungirea străzii Gârliţei. Lucrările de deschidere a noii artere fiind încheiate la 31 martie 1888. Noua arteră a primit numele de bulevardul Parcului, redenumită în 1896 I. C. Brătianu, iar după 1948 bulevardul Nicolae Bălcescu. În 1890 s-a construit Pavilionului pentru muzica Regimentului 8 Dorobanţi. În anul 1897: a fost construită o locuinţă pentru pădurar; a fost reclădit Bufetul; a fost betonat eleşteul şi s-a construit un stăvilar; au fost amenajate insuliţa, pavilionul şi podul de acces la grota artificială, două havuzuri în faţa bufetului; au fost placate cu dale trotuarele din jurul clădirii; s-au instalat trei grupuri statuare (autor Clovis Armand Masson şi realizate de către Turnătoria Keilhauer din Bucureşti) şi s – au vopsit băncile de pe bulevard. În acelaşi an au început lucrările de alimentare cu apă a oraşului, folosindu-se surse din Crâng, construindu – se primul rezervor. Lucrările la „Uzina de apă” au continuat în 1913, efectuându – se alte foraje, modernizate în 1921, 1923 şi 1924, când a început construirea unui nou castel (rezervor) de apă. În 1900 s-au făcut reparaţii la grota de pe insuliţă, iar în 1911 a fost revizuit amenajamentul de înfrumuseţare. Pădurea era traversată prin mijloc de o şosea largă, în prelungirea bulevardului, cu alei radiale şi două şosele interioare. Ca specii de pomi existau: stejari pedunculaţi (Quercus robur), ulmi, jugastrii, arţari, tei şi ghindari. Etajul predominant îl formau copacii seculari, iar subarboretul cuprindea răşinoase – molizi şi în mai mică măsură, brazi. În 1922, la solicitarea societăţilor sportive din Buzău, în primul rând al Asociaţiei Avântul, s-a admis cedarea terenului din zona actualului stadion, pentru amenajarea unei baze sportive. În 1940 s-a dat în folosinţă stadionul, iar în 1943, s-au construit, în totalitate din lemn, tribuna şi vestiarele. Amenajările au fost distruse de un incendiu la 14 august 1962, stadionul de astăzi (12.000 locuri) fiind construit între anii 1973 – 1984. Tot atunci a fost amenajată baza sportivă Metalul iar în partea de sud a Crângului, s-a amenajat un patinoar artificial şi stadionul de atletism. Între 1947 – 1950 a fost mărit din nou eleşteul, iar mai târziu s-a săpat un canal şi s-a creat a doua insuliţă, accesul făcându-se printr-un podeţ maiestos din fier forjat. În anul 1975 se execută împrejmuirea din fier forjat a Crângului, către bulevard, de către Apcarom. Obeliscul „Buzău 1600”, o operă de artă modernă instalată în mijlocul parcului Crâng, pe aleea principală, a fost proiectat şi realizat de sculptorul Gheorghe Coman. Monumentul a fost inaugurat în anul 1976, când s-au sărbătorit 1.600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Buzău. Tot Gheorghe Coman este şi autorul statuii poetului Vasile Cîrlova, realizată în 1972 din bronz. O altă operă de artă valoroasă este lucrarea “Vatră”, sculptură în piatră realizată de Florin Codre în 1972. La 1 Decembrie 2020 în Parcul Crâng a fost dezvelit Memorialul Regimentului 48 Infanterie Buzău. Monumentul, realizat de către Primăria Buzău, are încrustate numele celor 775 eroi ai acestei unități căzuţi în Războiul de Întregire Naţională (1916 – 1919). Pentru fiecare dintre aceşti eroi a fost sădit şi câte un stejar, care îi poartă numele. De asemenea, în jurul Obeliscului din centrul Parcului Crâng unii dintre copacii existenţi sau alţii nou sădiţi au primit numele unor personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti, cu conexiuni în ţinutul Buzăului (George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, epicopul Dionisie Romano, scriitorul medic Vasile Voiculescu, ziaristul Pamfil Șeicaru, primarul Nicu I. Constantinescu, pictoriţa Margareta Sterian, cântăreţul Benone Sinulescu, actorul Dan Puric, general-maior Florentina Ioniţă-Radu, comandant al Spitalului Militar Central, academicianul Marius Andruh, inginerul Costel Vânătoru, diplomatul Greg Scărlătoiu). Pe 8 februarie 2022, Pădurea Crâng a fost preluată oficial de Primăria Buzău ca proprietate a municipalității, după 140 de ani de la primirea sa de către primarul Nicu I. Constantinescu. Aici se intenționează amenajarea celui mai mare parc urban din Europa. Parcul Crâng este inclus în Lista Monumentelor Istorice (BZ-III-s-B-02500).

CRÂNG PARK FOREST The Parc Crâng forest, today with a surface area of 187.18 hectares, is a small remaining part of the old Codru Vlăsiei, known to the people from Buzău from ancient times, as braniște [forest where felling of trees is forbidden] or old oak forest. It also integrated the Crâng Park in the area of 9.4 hectares around the lake (2 times larger than Herăstrău Park and 10 times larger than Cişmigiu Park, both in Bucharest). The park is a deposit of archaeological goods, in Sere – Obelisk area, to the west of the central alley, towards the main gate, material remains from the stone (Neolithic – housing complexes belonging to Gumelniţa culture) and bronze (a tomb dated from Monteoru culture) ages have been identified. About 200 meters West – South/West from the water tower, a complex dated to the 6th – 7th centuries AD, Ipoteşti – Cândeşti culture, was investigated. Documentary, the place is remembered in the time of Radu the Great (1495 – 1508), the founder of the Bishopric of Buzău who, among other goods, endowed it with 600 forest acres. In writing, it is first mentioned during the reign of Radu of Afumaţi (1522 – 1529) who, on 8th September 1525, granted the Diocese the right to cut wood from the braniște domnească [royal forest where felling of trees is forbidden], or braniște [forest where felling of trees is forbidden] called Crângul Târgului, a right reconfirmed by several rulers of Wallachia. Starting with 1828, the Crâng was used by the people from the city as a place for walking, the forest still being the property of the Diocese, until 1850, when ruler Barbu Ştirbei passed it, through royal decree, into the property of the city of Buzău, as a public garden. In 1859, the first Buffet was built in the park, following to be rebuilt several times, and on 6th May 1867, the people from the city erected a stone cross on the edge of Crâng in honor of the Holy Martyr Filofteia, Cross that was later housed in a chapel, built with the support of the city hall, inaugurated on 1st July 1922 and rehabilitated in its current form in 2016 – 2017. In 1870, an area of the forest was arranged for the military units to fire at mark, and in 1882, along Calea Dumbravei, the construction of barracks began, with the newly established 7th Artillery Regiment. The legal situation of Crâng was on the agenda of the meeting of 29th January 1881, of the Chamber of Deputies, when it was adopted the law acknowledging the City Hall’s ownership of Crâng forest. In accordance with the decision of the Communal Council, of 19th April 1886, the development of a connecting road between the city and Crâng, by extending Gârliţei Street, was established. The opening works of the new thoroughfare were completed on 31st March 1888. The new thoroughfare was named Parc boulevard, renamed I. C. Brătianu in 1896, and Nicolae Bălcescu boulevard after 1948. In 1890, the Pavilion for the music of the 8th Dorobanti Regiment was built. In 1897: a house was built for the forester; the Buffet was rebuilt; the pond was concreted and a dam was built; the island, the pavilion and the access bridge to the artificial cave, two ponds in front of the buffet were arranged; the sidewalks around the building were tiled; three statuary groups were installed (by Clovis Armand Masson and made by the Keilhauer Foundry from Bucharest) and the benches on the boulevard were painted. In the same year, the city’s water supply works began, using sources from Crâng, and the first reservoir was built. The work on the „Water Plant” continued in 1913, with other boreholes being carried out, modernized in 1921, 1923 and 1924, when the construction of a new water tower (reservoir) began. In 1900, repairs were made to the cave on the islet, and in 1911 the beautification arrangement was revised. The forest was crossed in the middle by a wide road, in the extension of the boulevard, with radial alleys and two internal roads. As tree species there were: pedunculated oaks (Quercus robur), elms, jugastris, maples, lindens and acorns. The dominant floor was formed by secular trees, and the undergrowth included softwood – spruces and, to a lesser extent, firs. In 1922, at the request of the sports societies of Buzău, first of all Avânt Association, the transfer of the land in the area of the current stadium was allowed, for the development of a sports base. In 1940 the stadium was put into use, and in 1943, the tribune and the changing rooms were built entirely made of wood. The facilities were destroyed by a fire on 14th August 1962, today’s stadium (12,000 seats) was built between 1973 and 1984. It was also then that Metalul sports base was built and in the southern part of Crâng, an artificial ice rink and the athletics stadium were built. Between 1947 – 1950, the pond was enlarged again, and later a canal was dug and a second island was created, the access being made through a majestic wrought iron footbridge. In 1975, the wrought iron fencing of Crângului, towards the boulevard, was executed by Apcarom. „Buzău 1600” obelisk, a work of modern art installed in the middle of Crâng park, on the main avenue, was designed and made by sculptor Gheorghe Coman. The monument was inaugurated in 1976, 1,600 years since the first documentary attestation of the city of Buzău were celebrated. Gheorghe Coman is also the author of the statue of poet Vasile Cîrlova, made in 1972 in Bronze. Another valuable work of art is the work „Vatră”, a stone sculpture made by Florin Codre in 1972. On 1st December 2020, the 48th Buzău Infantry Regiment Memorial was unveiled in Crâng Park. The monument, made by Buzău City Hall, has the names of the 775 heroes of this unit who fell in the War of National Integration (1916 – 1919) carved. An oak tree was planted for each of these heroes, which bears their name. Also, around the Obelisk in the center of Crâng Park, some of the existing or newly planted trees have been named after prominent personalities of Romanian cultural and scientific life, with connections in Buzău region (George Emil Palade, Nobel Prize laureate, Bishop Dionisie Romano, medical writer Vasile Voiculescu, journalist Pamfil Șeicaru, mayor Nicu I. Constantinescu, painter Margareta Sterian, singer Benone Sinulescu, actor Dan Puric, Major General Florentina Ioniţă-Radu, commander of the Central Military Hospital, academician Marius Andruh, engineer Costel Vânătoru, diplomat Greg Scarlatoiu). On 8th February 2022, Pădurea Crâng was officially taken over by Buzău City Hall as the property of the municipality, after 140 years since its acceptance by mayor Nicu I. Constantinescu. The largest urban park in Europe is intended to be arranged here. Crâng Park is included in the List of Historical Monuments (BZ-III-s-B-02500).

LA FORET PARC CRÂNG La forêt du Parc Crâng [Petit Bois], aujourd'hui d'une superficie de 187,18 hectares, est une petite partie restante de l'ancien Codrul Vlăsiei, connue par les buzoïens depuis les temps les plus anciens sous le nom de forêt en défends ou taillis. Il a également intégré le Parc Crâng dans la zone de 9,4 hectares autour du lac (2 fois plus grand que le parc Herăstrău et 10 fois plus grand que le parc Cişmigiu, tous les deux à Bucarest). Le parc est un dépôt de valeurs archéologiques, dans la zone de Serres - Obélisque, à l'ouest de l'allée centrale, vers la porte principale, des vestiges matériels des âges de la pierre (Néolithique - complexes d'habitation appartenant à la culture Gumelniţa) et du bronze (une tombe datés de la culture Monteoru) étant identifiés. À environ 200 mètres à l'ouest - sud/ouest du château d'eau, un complexe daté des 6e - 7e siècles après JC, culture Ipoteşti - Cândeşti, a été étudié. De point de vue documentaire, le lieu est remémoré au temps de Radu Cel Mare (1495 - 1508), le fondateur de l'Evêché de Buzău qui, entre autres biens, le dota de 600 pieux forestiers. Par écrit, il est mentionné pour la première fois sous le règne de Radu de la Afumaţi (1522 - 1529) qui, le 8 septembre 1525, accorde à l'Evêché le droit de couper du bois de la forêt en défends princière, ou forêt dite de Crângul Târgului, un droit reconfirmé par plusieurs dirigeants du Pays Roumain. À partir de 1828, Parcul Grâng a été utilisé par les citadins comme lieu de promenade, la forêt étant toujours la propriété de l'Evêché, jusqu'en 1850, lorsque le souverain Barbu Ştirbei l'a fait passer, par l'intermédiaire du bureau royal, dans la propriété de la ville de Buzău, comme jardin public. En 1859, le premier Buffet a été construit dans le parc et sera reconstruit plusieurs fois, et le 6 mai 1867, les citadins ont érigé une croix de pierre au bord du petit bois en l'honneur de la Sainte Martyre Filofteia. La Croix qui a été plus tard logée dans une chapelle, a été construite avec le soutien de la mairie et a été inauguré le 1er juillet 1922 et réhabilité dans sa forme actuelle en 2016 - 2017. En 1870, une zone de la forêt a été aménagée pour les tirs au signe des unités militaires, et en 1882, le long de la Calea Dumbravei, la construction de casernes a commencé, avec le 7e Régiment d'Artillerie nouvellement créé. La situation juridique de Crâng était à l'ordre du jour de la séance du 29 janvier 1881 de la Chambre des Députés, lors de l'adoption de la loi qui reconnaissait la propriété de la mairie sur la forêt de Crâng. Conformément à la décision du Conseil communal, à partir du 19 avril 1886, l'aménagement d'une route de liaison entre la ville et Crâng, en prolongeant la rue Gârliţei, est établi, les travaux d'ouverture de la nouvelle artère étant achevés le 31 mars 1888. La nouvelle artère a été nommée Bulevadul Parcului, rebaptisé I.C. Brătianu en 1896, et après 1948 Bulevardul Nicolae Bălcescu. En 1890, le pavillon de la musique du 8e Régiment Dorobanti a été construit. En 1897 : une maison est construite pour le forestier; le Buffet a été reconstruit; l’étang a été bétonné et un déversoir a été construit; l'îlot, le pavillon et le pont d'accès à la grotte artificielle, deux bassins devant le buffet ont été aménagés; les trottoirs autour du bâtiment ont été carrelés; trois groupes statuaires sont installés (auteur Clovis Armand Masson et réalisés par la Fonderie Keilhauer de Bucarest) et les bancs du boulevard sont peints. La même année, les travaux d'approvisionnement en eau de la ville ont commencé, en utilisant des sources de Crâng, et le premier réservoir a été construit. Les travaux de "l'Usine d'Eau" se poursuivent en 1913, avec la réalisation d'autres forages, modernisés en 1921, 1923 et 1924, date à laquelle la construction d'un nouveau château d'eau (réservoir) débute. En 1900, des réparations ont été faites à la grotte sur l'îlot, et en 1911 l'arrangement d'embellissement a été révisé. La forêt était traversée en son milieu par une large route, dans le prolongement du boulevard, avec des allées radiales et deux voies intérieures. Comme espèces d'arbres, il y avait: les chênes pédonculés (Quercus robur), les ormes, les jugastris, les érables, les tilleuls et les glands. L’étage dominant était formé d'arbres séculaires et le sous-étage comprenait des arbres résineux - des épicéas et, dans une moindre mesure, des sapins. En 1922, à la demande des sociétés sportives de Buzău, tout d'abord l'Association Avântul, le transfert du terrain dans la zone du stade actuel a été autorisé, pour le développement d'une base sportive. En 1940, le stade a été mis en service, et en 1943, la tribune et les vestiaires furent construits entièrement en bois. Les installations ont été détruites par un incendie le 14 août 1962, le stade actuel (12 000 places) étant construit entre 1973 et 1984. C'est également à cette époque que la base sportive de Metalul a été construite et dans la partie sud de Crâng, une patinoire artificielle et le stade d'athlétisme ont été construits. Entre 1947 et 1950, l’étang est à nouveau agrandi, puis un chenal est creusé et une deuxième île, accessible par une majestueuse passerelle en fer forgé, est créée. En 1975, la clôture en fer forgé de Crâng, vers le boulevard, est exécutée par Apcarom. L'obélisque "Buzău 1600", œuvre d'art moderne installée au milieu du Parc Crâng, sur l'avenue principale, a été conçue et réalisée par le sculpteur Gheorghe Coman. Le monument a été inauguré en 1976, lors de la célébration des 1.600 ans depuis la première attestation documentaire de la ville de Buzau. Gheorghe Coman est également l'auteur de la statue du poète Vasile Cîrlova, réalisée en 1972 en Bronze. Une autre œuvre d'art précieuse est l'œuvre "Vatră", une sculpture en pierre réalisée par Florin Codre en 1972. Le 1er décembre 2020, le mémorial du 48e Régiment d'Infanterie de Buzău a été dévoilé dans le parc Crâng. Le monument, réalisé par la Mairie de Buzău, a incrusté les noms des 775 héros de cette unité tombés pendant la guerre d'intégration nationale (1916 - 1919). Un chêne a été planté pour chacun de ces héros, qui porte son nom. De plus, autour de l'obélisque au centre du Parcul Crâng, certains des arbres existants ou nouvellement plantés portent le nom de personnalités éminentes de la vie culturelle et scientifique roumaine, ayant des liens avec la région de Buzău (George Emil Palade, lauréat du prix Nobel, l’évêque Dionisie Romano, l'écrivain médecin Vasile Voiculescu, le journaliste Pamfil Șeicaru, le maire Nicu I. Constantinescu, la peintre Margareta Sterian, le chanteur Benone Sinulescu, l'acteur Dan Puric, le général de division Florentina Ioniţă-Radu, commandant de l'Hôpital Militaire Central, l'académicien Marius Andruh, l'ingénieur Costel Vânătoru, le diplomate Greg Scărlătoiu). Le 8 février 2022, Pădurea Crâng a été officiellement reprise par la Mairie de Buzău en tant que propriété de la municipalité, après 140 ans depuis sa réception par le maire Nicu I. Constantinescu. Le plus grand parc urbain d'Europe est prévu ici. Parcul Crâng est inscrit sur la Liste des Monuments Historiques (BZ-III-s-B-02500).