Muzeul Paraşutiştilor

MUZEUL PARAŞUTIŞTILOR Unitatea de paraşutişti din Buzău (Batalionul, ulterior Regimentul 60 Paraşutişti „Băneasa-Otopeni”) a fost singura unitate de paraşutişti din armata română până în anul 1980, când s-au mai înfiinţat alte trei asemenea unităţi. Unitatea din Crângul Buzăului a rămas însă de referinţă pentru paraşutismul militar din România. La 1 iulie 1986, în cadrul acesteia a fost înfiinţată prima structură de învăţământ din trupele de paraşutişti, care a devenit ulterior Şcoala de Aplicaţie pentru Paraşutişti, portstindard al acestei arme de elită care şi-a asumat şi rolul de purtător şi continuator al tradiţiilor de luptă ale armei. La 1 iulie 2001 a fost inaugurat Muzeul Paraşutiştilor, iar peste 5 ani, la 1 iulie 2006 a fost inaugurată o a doua sală, dedicată în special expunerii tehnicii de luptă. Suprafaţa muzeului s-a mărit apoi simţitor prin amenajarea holului clădirii ca spaţiu de expunere. Muzeul este dedicat în primul rând marelui anonim – luptătorul paraşutist – cel care, lăsându-şi sângele pe câmpul de luptă, asudând la instrucţie, la paraşutări, între cer şi pământ, şi-a făcut întotdeauna doar datoria, fără să aibă vreodată pretenţia că face istorie. În vara anului 2005, în urma restructurării unor unităţi de cercetare din garnizoana Buzău, în Muzeul Paraşutiştilor a fost găzduit şi patrimoniul istoric al acestora. Astfel, tradiţiile de luptă ale cercetaşilor şi structurilor de informaţii militare stau alături de cele ale unităţilor de paraşutişti, împreună cu care au făcut istorie în armata română. Acestora li s-au adăugat recent şi structurile de forţe speciale, care s-au pregătit alături de paraşutişti şi cercetaşi la Buzău. Desfiinţarea unor unităţi de paraşutişti din ţară, în cadrul amplului proces de transformare a armatei române a făcut ca o parte a patrimoniului istoric al acestora să fie trimis spre găzduire în Muzeul Paraşutiştilor de la Buzău, care din ianuarie 2008 funcţionează ca filială a Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I” Bucureşti. În spaţiul expoziţional al muzeului şi-au găsit locul uniforme şi obiecte de echipament ale militarilor paraşutişti, originale, datând încă din 1941, anul de înfiinţare a paraşutismului militar în România, fotografii şi documente autentice, tehnică şi echipamente de paraşutare, dintre care unele chiar prototipuri, o impresionantă colecţie de însemne heraldice, aparatură de transmisiuni, artilerie, geniu, NBC etc. Un loc aparte a fost rezervat păstrării memoriei celor căzuţi în luptă în august 1944 şi în decembrie 1989, precum şi a celor care şi-au frânt aripile pe timpul pregătirii prin paraşutare.

PARATROOPERS MUSEUM The paratrooper unit from Buzău (the Battalion, later the „Băneasa-Otopeni” 60th Paratrooper Regiment) was the only paratrooper unit in the Romanian army until 1980, when three other such units were established. The unit from Buzău Crâng, however, remained a reference for military parachuting in Romania. On 1st July 1986, the first educational structure of the paratrooper troops was established within it, which later became the Application School for Paratroopers, standard bearer of this elite weapon which also assumed the role of bearer and continuer of the traditions of battle of the weapon. On 1st July 2001, the Paratroopers Museum was inaugurated, and over 5 years later, on 1st July 2006, a second room was inaugurated, dedicated especially to the display of combat techniques. The surface of the museum was then significantly increased by arranging the hall of the building as an exhibition space. The museum is primarily dedicated to the great anonymous – the paratrooper fighter – the one who, leaving his blood on the battlefield, sweating at training, parachuting, between heaven and earth, always only did his duty, without ever pretending that he makes history. In the summer of 2005, following the restructuring of some research units from Buzău garrison, their historical heritage was also housed in the Paratroopers Museum. Thus, the combat traditions of the scouts and military intelligence structures stand alongside those of the paratrooper units, together with which they made history in the Romanian army. The structures of special forces were recently added to them, which trained alongside paratroopers and scouts in Buzău. The disbanding of some paratrooper units in the country, as part of the extensive process of transformation of the Romanian army, caused a part of their historical heritage to be sent to the Buzau Paratroopers Museum, which since January 2008 has been operating as a branch of „Ferdinand I” National Military Museum of Bucharest. In the exhibition space of the museum, original uniforms and items of equipment of the military paratroopers, dating back to 1941, the year of the establishment of military parachuting in Romania, authentic photographs and documents, parachuting technique and equipment, some of which even prototypes, an impressive collection of heraldic insignia, transmission equipment, artillery, genius, NBC, etc. A special place was reserved for keeping the memory of those who fell in battle in August 1944 and in December 1989, as well as those who broke their wings during parachuting training.

MUSÉE DES PARACHUTISTES L'unité de parachutistes de Buzău (le Bataillon, plus tard le 60e Régiment de Parachutistes "Băneasa-Otopeni") était la seule unité de parachutistes de l'armée roumaine jusqu'en 1980, date à laquelle trois autres unités de ce type ont été créées. L'unité de la Forêt de Crâng de Buzău est cependant restée une référence pour le parachutisme militaire en Roumanie. Le 1er juillet 1986, la première structure d'enseignement des troupes parachutistes est créée au sein de cette unité, qui deviendra plus tard l'École d'Application des Parachutistes, porte-drapeau de cette arme d'élite qui assume également le rôle de porteur et de continuateur des traditions de combat de l'arme. Le 1er juillet 2001, le Musée des Parachutistes est inauguré, et 5 ans plus tard, le 1er juillet 2006, une deuxième salle dédiée notamment à l'exposition des techniques de combat est inaugurée. La surface du musée est alors considérablement augmentée en aménageant le couloir du bâtiment en espace d'exposition. Le musée est avant tout dédié au grand anonyme - le combattant parachutiste - celui qui, laissant son sang sur le champ de bataille, suant à l'entraînement, en parachute, entre ciel et terre, n'a toujours fait que son devoir, sans jamais prétendre entrer dans l'histoire. Au cours de l’été 2005, suite à la restructuration de certaines unités de reconnaisence de la garnison de Buzău, leur patrimoine historique a également été hébergé au Musée des Parachutistes. Ainsi, les traditions de combat des éclaireurs et des structures de renseignement militaire côtoient celles des unités de parachutistes, avec lesquelles ils ont marqué l'histoire de l'armée roumaine. Récemment, des structures de forces spéciales qui se sont entraînées aux côtés des parachutistes et d'éclaireurs à Buzău s'y sont ajoutées. La dissolution de certaines unités de parachutistes dans le pays, dans le cadre du vaste processus de transformation de l'armée roumaine, a entraîné l'envoi d'une partie de leur patrimoine historique au Musée des parachutistes de Buzău, qui depuis janvier 2008 fonctionne comme une filiale du Musée Militaire National Ferdinand 1er de Bucarest. Dans l'espace d'exposition du musée, on trouve des uniformes et des équipements des parachutistes militaires, originaux, datant de 1941, année d'établissement du parachutisme militaire en Roumanie, des photographies et des documents authentiques, des équipements et des techniques de parachutisme, dont certains sont même des prototypes, une collection impressionnante d'insignes héraldiques, des équipements de transmission, d'artillerie, d'ingénierie, NBC, etc. Un endroit spécial a été réservé pour garde vive la mémoire de ceux qui sont tombés au combat en août 1944 et en décembre 1989, ainsi que de ceux qui se sont brisé les ailes lors des entraînements de parachutisme.