Monumentul Regimentului 48 Infanterie Buzău

MONUMENTUL REGIMENTULUI 48 INFANTERIE BUZĂU Regimentul 48 Infanterie Buzău a fost constituit în anul 1914, pe structura Regimentului 8 Infanterie Buzău, ca parte a Brigăzii 26 Infanterie din Divizia 13 Infanterie Ploieşti. Majoritatea celor care încadrau regimentul erau rezervişti din judeţul Buzău. Regimentul a primit botezul focului în atacul de noapte din dealul Rotenbergului (Roşia), lângă Sibiu, în data de 09/22 septembrie 1916, când au murit 22 de ofiţeri şi 1150 subofiţeri şi trupă, însuşi comandantul regimentului fiind grav rănit. Regimentul a luptat apoi în defileul Oltului şi şi-a continuat epopeea la Mărăşeşti, în vara anului 1917, culminând cu contaatacul de la Pădurea Răzoare. Ulterior a luat parte la luptele de pe Dealul Muncelul, după care a fost retras şi trimis la refacere şi completare, în zona Deleni-Maxut, judeţul Iaşi, unde a fost decimat de tifosul exantematic. A fost dislocat ulterior în cadrul Diviziei 13 Infanterie, în sudul Basarabiei, pentru securizarea acestui teritoriu. A revenit în garnizoana Buzău la 23 decembrie 1919. Monumentul a fost construit, după unele surse, în jurul anului 1926, din iniţiativa supravieţuitorilor Regimentului 48 Infanterie, ofiţeri şi trupă, cu sprijinul Societăţii Naţionale pentru Cultul Eroilor, în memoria camarazilor căzuţi în timpul Războiului de Întregire Naţională (1916-1919).

THE MONUMENT OF THE 48TH BUZĂU INFANTRY REGIMENT The 48th Buzău Infantry Regiment was established in 1914, on the structure of the 8th Buzău Infantry Regiment, as part of the 26th Infantry Brigade of the 13th Infantry Division of Ploiești. The majority of the regiment were reservists of Buzău county. The regiment received its baptism of fire in the night attack on the Rotenberg hill (Roșia), near Sibiu, on 09th/22nd September 1916, when 22 officers and 1150 NCOs and troops died, the regimental commander himself being seriously wounded. The regiment then fought in the Olt Gorge and continued its epic at Mărășești in the summer of 1917, culminating in the counterattack of Pădurea Răzoare. He then took part in the battles on Muncelul Hill, after which he was withdrawn and sent to restore and complete, in the Deleni-Maxut area, Iași county, where he was decimated by exanthematous typhus. He was subsequently deployed to the 13th Infantry Division in southern Bessarabia to secure this territory. He returned to Buzău garrison on 23rd December 1919. The monument was built, according to some sources, around 1926, on the initiative of the survivors of the 48th Infantry Regiment, officers and troops, with the support of the National Society for the Cult of Heroes, in memory of fallen comrades during the War of National Reunification (1916-1919).

MONUMENT DU 48E RÉGIMENT D’INFANTERIE BUZĂU Le 48e Régiment d’Infanterie de Buzău a été créé en 1914, sur la structure du 8e Régiment d’Infanterie de Buzău, au sein de la 26e Brigade d’Infanterie de la 13e Division d’Infanterie de Ploiesti. La majorité du régiment était composée de réservistes du département de Buzău. Le régiment a reçu son baptême du feu lors de l’attaque de nuit de la colline de Rotenberg (Roșia), près de Sibiu, les 09/22 septembre 1916, où 22 officiers et 1150 sous-officiers et soldats ont trouvé la mort, le commandant du régiment étant lui-même gravement blessé. Le régiment a combattu ensuite dans les gorges d’Olt et poursuit son épopée à Mărășești durant l’été 1917, culminant dans la bataille de la Foret Răzoare. Il prend ensuite part aux batailles de la colline de Muncelul, après quoi il est retiré et envoyé se reconstituer et se compléter, dans la région de Deleni-Maxut, département de Iași, où il est décimé par le typhus exanthématique. Il a ensuite été déployé auprès de la 13e Division d’Infanterie dans le sud de la Bessarabie pour sécuriser ce territoire. Il est retourné à la garnison de Buzău le 23 décembre 1919. Le monument a été construit, selon certaines sources, vers 1926, à l’initiative des survivants du 48e Régiment d’Infanterie, officiers et troupes, avec le soutien de la Société Nationale du Culte des Héros, en mémoire des camarades tombés pendant la Guerre de Réunification Nationale (1916-1919)