Casa generalului Ion Vernescu
noiembrie 7, 2022Casa avocatului Valeriu Trandaf
noiembrie 7, 2022Română
CASA GENERALULUI DINU RĂTESCU
Generalul Dinu Rătescu s-a născut la 27 iunie 1898, la Buzău, ca fiu al colonelului Gheorghe Rătescu, din Regimentul 7 Artilerie Buzău, căzut în Războiului de Întregire Naţională (1916 – 1919). A absolvit în 1916 Şcoala de ofiţeri de cavalerie şi a participat, cu Regimentul 6 Călăraşi la la campaniile Primului Război Mondial, motiv pentru care, la 20 aprilie 1918 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în Grad de Cavaler, cu panglică de Virtute Militară. După război a activat în cadrul Şcolii Pegătitoare de cavalerie, după care a fost transferat la Regimentul de Escortă Regală. În 1925 a făcut un stagiu în Regimentul 14 Ulani polonez, îndeplinind şi însărcinarea de curier diplomatic al Legaţiei României de la Varşovia. În 1936 a fost numit comandant al Escadronului 1 din Regimentul de Escortă Regală. A participat la luptele celui de-Al Doilea Război Mondial, în Basarabia. A fost rănit şi i s-a amputat un picior. A fost decorat în 1942 cu Ordinul Steaua României şi numit comandant militar al Capitalei. La 7 mai 1943 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler. În acelaşi an a fost numit director al Muzeului Militar, iar în 1946 a fost avansat general şi disponibilizat, iar la 9 august 1947 a fost trecut în rezervă. A murit în 1978, la Buzău.
English
GENERAL DINU RĀTESCU HOUSE
General Dinu Rătescu was born on 27th June 1898, in Buzău, as the son of Colonel Gheorghe Rătescu, from the 7th Buzău Artillery Regiment, who fell in the War of National Integration (1916 – 1919). He graduated in 1916 from the Cavalry Officers’ School and participated with the 6th Călăraşi Regiment in the campaigns of the First World War, which is why, on 20th April 1918, he was decorated with the Order of the Crown of Romania in the rank of Knight, with a ribbon of Military Virtue. After the war he worked in the Cavalry Preschool, after which he was transferred to the Royal Escort Regiment. In 1925, he did an internship in the Polish 14th Uhlans Regiment, also fulfilling the task of diplomatic courier of the Romanian Legation in Warsaw. In 1936 he was appointed commander of the 1st Squadron of the Royal Escort Regiment. He participated in the battles of the Second World War, in Bessarabia. He was injured and he was amputated a leg. He was decorated in 1942 with the Order of Star of Romania and appointed military commander of the Capital. On 7th May 1943, he was decorated with the Order of the Crown of Romania in the rank of knight. In the same year he was appointed director of the Military Museum, and in 1946 he was promoted to general and dismissed, and on 9th August 1947 he was paced in reserve. He died in 1978, in Buzău.
Francais
MAISON DU GENERAL DINU RĀTESCU
Le général Dinu Rătescu est né le 27 juin 1898 à Buzău, en tant que fils du colonel Gheorghe Rătescu, du 7e Régiment d’Artillerie de Buzău, tombé pendant la Guerre d’Intégration Nationale (1916 – 1919). Il est diplômé en 1916 de l’École des Officiers de Cavalerie et participe avec le 6e Régiment Călăraşi aux campagnes de la Première Guerre Mondiale, c’est pourquoi, le 20 avril 1918, il est décoré de l’Ordre de la Couronne de Roumanie au Grade de Chevalier, avec un ruban de Vertu Militaire. Après la guerre, il a servi dans l’Ecole Préparatoire de Cavalerie, après quoi il fut transféré au Régiment d’Escorte Royale. En 1925, il effectue un stage dans le 14e Régiment polonais Uhlans, remplissant également la tâche de courrier diplomatique de la Légation Roumaine à Varsovie. En 1936, il est nommé commandant du 1er Escadron du Régiment d’Escorte Royale. Il a participé aux batailles de la Seconde Guerre Mondiale, en Bessarabie. Il a été blessé et une jambe lui a été amputée. Il est décoré en 1942 de l’Ordre de l’Etoile de Roumanie et nommé commandant militaire de la Capitale. Le 7 mai 1943, il est décoré de l’Ordre de la Couronne de Roumanie au rang de chevalier. La même année, il est nommé directeur du Musée Militaire et, en 1946, il est promu général et mis en disponibilité, et le 9 août 1947, il est transféré dans la réserve. Il est mort en 1978, à Buzau.